miercuri, 10 mai 2023

Problema fanatismului religios și intoleranței între cultele creștine

 


Evenimentele recente petrecute în Biserica Ortodoxă când un grup de intelectuali au înaintat o petiție Sinodului BOR prin care solicita inițierea unor demersuri pentru schimbarea datei sărbătoririi Paștelui ortodox pentru a coincide cu Paștele celorlate biserici a stârnit o avalașă de critici dure și acuzații la adresa inițiatorilor. Tabăra naționalistă din BOR a reacționat violent, fanatismul naționalist religios cultivat încă de pe vremea legionarilor  nu sa stins ci sa disipat în multe grupări neolegionare în care preoți ortodocși cu funcții importante în Biserica au un rol important. 

Saiturile ortodocșilor naționaliști duc o campanie neîntreruptă de îndoctrinare a adepților săi inoclându-le acestora doctrina pretinsei drepte-credințe , "singura adevarată, care a aparut în primul secol și a rămas neschimbată de atunci și pâna astăzi". Vorbe goale contrazise  de istoria reală a Bisericii.                                                      


   Dar să nu credem că numai la ortodocși se manifestă fanatismul religios dogmatic, el se manifestă în majoritatea cultelor creștine. 

 Mă aflam într-o excursie în munți cu un grup de tineri penticostali și la un moment dat ne-am intersectat cu un grup de călugărițe, o fată din grupul în care mă aflam sa adresat celorlante fete  spunându-le " degeaba se îmbracă astea (calugarițele) în negru că tot in iad vor ajunge". Este o mentalitate (prejudecată)  îngusta a unora atât penticostali cât și din alte culte, că "numai neoprotestanții (pocăiții) vor fii mântuiți, ceilați din cultele seculare se vor duce cu toții în iad". 

În partea opusă saituri  care promovează fanatismul ortodox afirmă că "sectarii se duc cu toții în iad pentru că au părăsit dreapta credință și prostimea crede orice..."

Aici te aduce fanatismul doctrinar care iți spune ca numai cultul sau grupul din care faci tu  parte vor fi mântuiți ceilalți vor merge cu toții în iad. Prejudecata asta o putem întalnii atat la unii ortodocși  cât și la neoprotestanții dogmatici , în special din grupul  celor care s-au nâscut în familii de neoprotestanți (np) și nu cunosc alte confesiuni.

Pe aceiași temă , recent am aflat de o noua variantă a apariției luminii sfinte de la Sfântul Mormânt , o creștina np (foarte probabil penticostală) a afirmat pe facebook că: "Lumina de la Sf. Mormânt este creată de diavol și diavolii se bucură  că ia inșelat pe oameni în acest mod  "  o afirmație care pur și simplu ma șocat. Păi ce să caute diavolul la Sfântul Mormânt a lui Isus ca , diavolul fuge numai când aude de numele Isus  Hristos , iar practic Lumina de la Ierusalim de Paști îl proclama pe Isus Hristos  și învierea Sa din morți, cum să promoveze vrajmașul așa ceva, e o aberație și o blasfemie.

 Ortodocșii fanatici spun despre penticostali că "au duhuri demonice de aceea borborosesc în limbi necunoscute" , deci fiecare îl pune pe diavol în tabară opusă, e ebarat să faci asfel de afirmații  care pot fi intepretate și ca o hulă împotriva Duhului Sfant.

 Dumnezeu nu este nici ortodox nici neoprotestant El este deasupra oricăror  confesiuni religioase de aceea nu ține cont de diviziunile interconfecionale sau de  doctrinele cultelor pentru El numai Scriptura contează.

Dar  să nu  înțelegem că toți neoprotestanții sunt fanatici , într-o mărturie publicată cu câțiva ani în urmă o creștină np a relatat o experiență supranaturală în urma morții clinice prin care a trecut. Afirma printre altele că a ajuns în cer și a  asistat la judecata unor oameni ajunși în fața lui Hristos, fiecare din ei  și toți de față au putut vedea pe un ecran desfașurat în fața lor toată viața acelei persoane, unul era neoprotestant altul preot ortodox. "Pocăitul" a avut și evoluții bune și căderi, dar în final Hristos la iertat și a fost primit în rai. Preotul ortodox a avut și el păcate, căderi dar în final Hristos la iertat  și a fost primit cu onoruri în cer. Femeia aceasta deși era neoprotestantă a relatat aceste experiențe fără să modifice nimic chiar dacă cele relatate de ea era oarecum în dezacord cu prejudecîțile multor neoprotestanți. 

Semnul principal al urmăririi obsesive a unei idei este considerat intoleranță față de alte religii. Ura nedisimulată și disprețul față de alte credințe dau naștere agresivității, care uneori se manifestă în cele mai dezgustătoare forme.

Vezi și :  Paul Negruț- Despre legile ce se fac în ascuns, și presiunile care ni se fac.

.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu