Belgia: Bisericile fără credincioși sunt transformate în hoteluri, magazine și cluburi de noapte

 Bisericile, mănăstirile și capelele din Europa sunt din ce în ce mai goale, iar unele dintre ele chiar au fost abandonate. În Belgia, clădirile odată sacre sunt transformate în magazine, hoteluri, și cluburi.

Mersul la biserică nu mai este o obișnuință

În ultima jumătate de secol, mersul la biserică a început să nu mai fie o obișnuință, cel puțin în multe state vestice.

sursa : https://www.euronews.ro/

In Belgia majoritatea crediciosilor sunt romano-catolici.

Conform Barometrului religios din 2008 , 43% dintre belgii francofoni spun că sunt catolici , 17% atei , 12% musulmani 10% agnostici , 2,7% protestanți. În regiunea Bruxelles musulmanii reprezintă o treime din populație. 

                                                                      

VEZI SI BISERICA BUFET SUEDEZ : https://crestinul-azi.blogspot.com/2023/06/biserica-bufet-suedez.html

..

Biserica - Bufet suedez

 Aflam ca la Oradea (si nu numai) bisericile sunt pe alese cu o oferta variata de la muzica populara pe versuri religioase la penticostali, la club religios la baptisti (BBSO) si carismatici  .

 Apoi nu ar fi mai bine daca preferi muzica populară sa mergi la un spectacol sau dacă iți place clubul cu muzica moderna ritmata sa mergi la club ? A fost o vreme cand la intrarea in biserica (cateheza) pastorul iti spunea: pocainta este stanga imprejur daca pana acum iti placea bautura de azi ai renuntat la ea, daca iti placea muzica populara, pop, rock etc. de azi ai terminat cu ele si oamenii se conformau . Acum le gasesti pe  toate stilurile muzicale in biserici dar adaptate la text religos...  

Surprinzător că pastorul Gabi Floruț acceptă la modul teoretic si așa ceva, dar asta e lumea consumerista suntem intr-o   evoluție spre disoluție.

                                            

Mărturii șocante , defăimătoare referitoare la cultul penticostal

 Penticostalii tare sau mai bucurat cand s-au afisat rezultatele recensamantului populatiei in care cultul penticostal a iesit singurul cult neoprotestant cu o crestere numerica semnificativa. Dar asa cum chiar si reprezentantii cultului penticostal au recunoscut un procent semnificativ dintre cei noi veniti in ultimii ani in randul penticostailor o reprezinte cei de etnie roma. Din cate se vede si pe retelele sociale aceastea nu prea fac cinste cultului penticostal, multi din ei nu dau dovada de schimbare radicala prin pocainta si nastere din nou. Un video postat de un unul din acestia preluat intens de mediile ortodoxe ostile neoprotestantilor a strans un numar impresionant de vizualizari  si distribuiri . Postarea a primit si un titlu de la ortodocsii care l-au postat pe tik-tok:  "Marturie socanta despre  adevarul din spatele cultului penticostal." Putin probabil ca acea marturie video sa prezinte adevarul despre crestinii penticostali in ansamblu, mai curand reprezinta aspecte din viata unei comunitati de romi care si-au luat numele de penticostali . 

                                                          

       Nu este exclus totusi ca in comunitatile tiganesti sa existe astfel de situatii avand in vedere modul lipsit de orice norme morale  in care traiesc multi din ei. In urma cu ceva timp a aparut pe net o marturie al unui "pocait "   de etnie roma care marturisea ca sufletului  lui a fost dus de Dumnezeu  in iad pentru ca traia in pacatul curviei , i sa arata ce il astepta daca continua pe acel drum al falsei pocainte. Si ca o consecinta a acelei experiente tanarul respectiv  si-a marurisit pacatul public si sa pocait in lacrimi intr-o postare video. 

                                                   

           

.                                                                                             

Regulile stricte după care trăiau adepții cultului anabaptist din Transilvania. Refuzau botezul copiilor

 În Transilvania, în zona actualei comune Vințu de Jos din județul Alba, a existat unica comunitate „anabaptistă” de pe actualul treritoriu al României. Manuscrise referitoare la această comunitate există în colecția Bibliotecii Batthyaneum

Recent, în urma unei colaborări cu Biserica Baptistă din Ungaria, s-a derulat un proces de digitalizare a celor 19 manuscrise anabaptiste aflat în colecția bibliotecii din Alba Iulia.

„Digitalizarea a avut loc cu ajutorul unei echipe de profesioniști de la Budapesta care a lucrat cu echipamente de ultimă oră, la o calitate excepțională. În curând, toate aceste manuscrise reprezentative pentru comunitatea anabaptistă din Vinț (sec. XVI-XVIII), relevante și pentru istoria Transilvaniei, vor fi disponibile online”, au transmis reprezentanții instituției din Alba Iulia.

Curentul radical anabaptist a luat naștere la începutul secolului XVI, în Europa, în timpul Reformei creștine. Pe baza lecturii pe care o făceau din Scripturile Noului Testament, adepții au ajuns la concluzia  că botezul în apă, un semn al apartenenței la credința creștină, ar trebui să fie rezervat doar adulților care pot lua propriile decizii în materie de credință.

Negarea botezului copiilor

Astfel, elementul esenţial în ideologia religioasă anabaptistă, cel care caracterizează toate curentele ei, era negarea botezului copiilor. „Anabaptismul propovăduia că omul trebuie, înainte de toate, să devină demn de a se supune botezului, să-şi însuşească conştient învăţăturile creştinismului, ceea ce e posibil numai la o vârstă adultă. Această concepţie însemna de fapt ideea că nimeni nu poate fi încreştinat împotriva voinţei sale, că spre a deveni creştin e nevoie de o voinţă matură, conştientă, de un act liber consimţit. Negarea botezului copiilor însemna neacceptarea învăţăturii religioase oficiale privind «dezlegarea de păcate»”, se precizează în lucrarea „Comuna anabapistă de la Vințul de Jos în sec. XVII”, scrisă de cercetătorul Magdalena Bunta.

În Transilvania anabaptiştii au fost cazaţi pe domeniul fiscal de la Vinţu de Jos începând cu anul 1621, până în 1649. Istoricii apreciază la 1.500 - 1.700 de persoane numărul acestora.

„Prima ştire referitoare la organizarea comunei anabaptiste de la Vinţul de Jos s-a păstrat într-o scrisoare a lui Gabriel Bethlen de la data de 26 iulie 1621, adresată soţiei sale Suzana. Prin această scrisoare, Bethlen dispune ca la dispoziţia anabaptiştilor să fie puse, printre altele, şi diferite materiale de construcţie, pentru ca aceştia să poată construi casele aşa cum e obiceiul lor”, se mai susține în lucrarea citată.

Toate bunurile, repartizate în mod egal

În concepţia lor, „împărăţia milenară" ce aşteptau să se infăptuiască nu va fi un pămînt al trâdavilor, ci al celor ce trudesc cu braţele. În viaţa lor de toate zilele se călăuzeau după principiul că, până la înfăptuirea acestei „împărăţii", nimeni nu poate trăi fericit şi cu conștiința împăcată, decât dacă îşi câştigă pâinea prin muncă. Bunurile, stocurile acumulate, provenite din câștigul muncii colective, erau repartizate în mod egal tuturor.

„Prin felul lor sănătos de viaţă şi prin ordinea care domnea, rar se îmbolnăvea cineva. Am văzut printre ei câte un bătrân sănătos şi fericit, având vârstă mare, cum rar am întâlnit în altă parte. Aveau ore regulate de mâncare şi de culcare, dar n-aveau timp pentru jocuri de noroc sau plimbări. Tineretul se plimba însă câte o oră cu profesorul lor, din motive de sănătate. În timpul liber se rugau s-au cântau cântece religioase. N-am văzut mânie, invidie, răzbunare, griji pentru cele pământeşti, îngâmfare, căinţă. Pe scurt, totul se petrecea în cea mai perfectă ordine. Bărbatul nu-şi vedea femeia decât când se ducea la culcare. În camera de culcare nu se găsea decât patul, cana cu apă şi prosopul alb”, se mai precizează în lucrarea menționată, care citează un autor german care a trăit într-o astfel de comunitate.

Mișcarea anabaptistă a inspirat dezvoltarea mai multor grupuri creștine aflate astăzi în întreaga lume. „În prezent, există aproximativ patru milioane de anabaptiști în lume, cu adepți răspândiți pe toate continentele populate. Pe lângă multe alte grupuri anabaptiste mai mici, cele mai mari includ menoniții, cu 2,1 milioane, baptiștii germani, cu 1,5 milioane, amish, cu 300 de mii, și hutteriții, cu 50 de mii”, potrivit christianity.com.

Sursa : https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/regulile-stricte-dupa-care-traiau-adeptii-2273323.html?fbclid=IwAR2bqt-x10uro5ouv5GTy8ZoH-anKcbg3ZH3rjm9IK8dVggDU72CiKcLAb0

Nota: A nu se confunda anabaptisii cu baptistii  care apartin unui cult diferit cu unele asemanari dar si multe deosebiri .

.

ADEVĂR ISTORIC Documente şi date din Istoria Bisericii de Nicolae Moldoveanu

  Documente şi date din Istoria Bisericii  de Nicolae Moldoveanu - compozitor și  interpret de muzică crestină de la Oastea Domnului

                                               Fragmente din carte 

CULTUL MORŢILOR

Spiritualitatea românească a păstrat una din cele mai arhaice modalităţi de a-i celebra pe cei dispăruţi. Nenumărate practici şi obiceiuri adânc înrădăcinate în conştiinţa fiecăruia dintre noi, ne determină a fi mereu împreună cu cei care fizic nu mai există.

Ce crede Biserica Ortodoxă în legătură cu înmormântarea: Slujba de înmormântare şi parastasele, pomenile şi alte obiceiuri, sunt o moştenire de la strămoşii noştri păgâni daci şi romani.

După învăţătura Bisericii Ortodoxe şi Catolică, cei vii trebuie să se roage pentru cei morţi (parastasele), ca să fie scoşi din iad şi aduşi în rai. (Dar pentru cei din rai pentru ce trebuie să te mai rogi? n. n.)

Pr. Victor Aga: “Colacii la mort, simbolizează jertfa adusă întru pomenirea celor morţi şi iertarea păcatelor lor. Colacii vămilor, vămeşeii, se fac şi se dau de pomană, spre a plăti cu ei vămile văzduhului, şi a uşura trecerea sufletului prin ele.” (Simbolica Biblică şi Creştină – Dicţionar Enciclopedic cu istorie, tradiţii, legende, folclor), pag. 70, Timişoara, 1935).

Parastasul este forma prescurtată a rânduielii înmormântării mirenilor. Precum la înmormântare, tot aşa şi la parastas se aduce coliva, pâinea şi vinul simbolizând corpul şi sângele Domnului nostru Isus Hristos, din care să guste toţi cei ce iau parte la parastas (ca şi la înmormântare).

…Biserica a rânduit să facem parastase la 9 zile după deces, la 40 de zile, la 6 luni, la un an, doi ani, trei ani, până la al şaptelea an, iar după aceea în fiecare an la ziua morţilor, apoi în toate duminicile şi sărbătorile de peste an, cu prescură la sfânta biserică. În felul acesta ajutăm pe cei morţi să scape din chinurile iadului şi să ajungă fericiţi în rai…” (Mitropolia Ardealului, Sibiu,1983, nr. 3 – 4, pag 197 – 201, Despre parastase).

Petre Vintilescu: Iată câteva însemnări din cartea acestui teolog ortodox, Cultul şi ereziile, pag. 102 – 103,, tipărită în anul 1926 la Piteşti: “Cinstirea rămăşiţelor pământeşti ale sfinţilor şl martirilor a căpătat un avânt deosebit, de când Constantin cel Mare a început să aşeze osemintele apostolilor şi ale altor sfinţi în bisericile construite de dânsul…

în Vechiul Legământ, Dumnezeu a pedepsit aspru pe poporul lui Israel şi pe conducătorii lui din pricină că au împrumutat de la păgâni diferite practici religioase, introducându-le în Templu şl în viaţa lor de fiecare zi. Nu s-au mulţumit cu ceea ce le dăduse Dumnezeu, ci au adăugat, cu gând bun, lucruri străine.

Aşa au făcut şi în creştinism. Anumiţi conducători au adăugat, rând pe rând, câte ceva la calea simplă a adevărului, lăsată de Domnul Isus în Noul Testament, ajungându-se la ceea ce se vede astăzi în cultele ortodox şi catolic.

Dragul meu, dacă tu eşti creştin, dovedeşte lucrul acesta prin ascultarea de Domnul Isus Hristos, de adevărul Cuvântului Său scris. Neascultarea de adevăr este moarte. Vrei tu să te pierzi, trăind în minciună? Nu tăvăli adevărul în pesmetul intereselor tale, sau ale grupului din care faci parte, că-l vei strica sigur, şi nu-l vei mai putea înţelege nici odată. Crede de spune Domnul Isus şi apostolii Săi, şi vei fi mântuit. Slăvit să fie Domnul!

Sf. Ioan Gură de Aur: “Ce s-ar putea spune despre obiceiurile introduse la moarte… despre acele planşete pe la morminte, despre îngrijirea cea mare pentru monumente, despre droaia aceea de femei bocitoare, despre observaţiile zilelor? Spune-mi. Şi cum să nu fie dovada celei mai de pe urmă nebunii? (1 Cor. pag. 165, Omilia XII).

Pomenile pentru cei morţi este obicei păgânesc moştenit de la romani: novemdialia, adică pomeni la 3, 7, 9, 20, 30, 40, de zile, pentru manes, adică pentru umbrele sufletelor. Aceste pomeni se mai repetau la 10, 20, şi 30 de ani de la moarte şi se făceau cu mâncări, băuturi şi cu coroane de flori. Adevărul este numai unul pentru orice lucru – nu sunt două adevăruri.

Adevărul mântuirii omului şi a trăirii lui ca mântuit (urmaş al lui Hristos), este cel arătat în Noul Testament.

Sfânt şi moral este numai adevărul, iar adevărul Bisericii lui Hristos este Cuvântul Lui scris de sfinţii apostoli. “Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea.” (Colos. 3:16).

Cladirea bisericii 

Un mare pericol i-a pândit pe creştini încă de la începutul zidirii bisericilor. Omul firesc (nenăscut din nou) şi-a aţintit privirile asupra acestor clădiri, uitând adevărata Biserică a lui Hristos. În decursul veacurilor omenirea creştină s-a trudit la zidirea de clădiri frumoase (biserici de zid), uitând că biserica trebuie să fie o biserică vie. Cele mai groaznice războaie au fost în mijlocul omenirii zisă “creştină”, care se mulţumea doar cu locaşuri de închinăciune multe şi frumoase.

După învăţătura ortodoxă clădirea este considerată biserică. Forma, atât ca arhitectură cât şi organizarea interioară a fost concepută ca o copie a Templului Vechiului Testament. Altarul a luat locul “Sfintei Sfintelor”. (România Liberă, 1992, 21 martie, pag. 5, Altarul).

Sf. Chirii al Ierusalimului: “Când zicem Biserică, cu acest cuvânt nu înţelegem îngrădirea zidurilor, ci arătăm mai mult pe cei ce iubesc să se închine lui Dumnezeu… adică mulţimea credincioşilor.” (Nicodim Aghioritul, Hristaitia, pag. 469, Bucureşti, 1937).

Isidor Pilusiotul: “Altceva este Biserica (adunarea) şi alta casa în care se adună credincioşii, căci cea dintâi se alcătuieşte din suflete curate iar cealaltă din pietre şi ziduri.” (Nicodim Aghioritul, Hristaitia, pag. 469, Bucureşti, 1937).

Despre Ştefan cel Mare se spune că după fiecare război ridica câte o biserică (ca şi cum Dumnezeu ar fi fost mulţumit de moartea a zeci de mii de oameni atât din oastea adversă cât şi din propria oaste. Biserica clădită, chipurile, era o jertfă de mulţumire). Aşa înţeleg oamenii fireşti pe Dumnezeu şi Biserica.

Oamenii lui Dumnezeu, credincioşii adevăraţi, încă de la înfiinţarea locaşurilor de cult au avertizat pe creştini.

Sf. Efrem Şirul: “Nu locul mântuieşte pe om, ci libera lui voinţă. Strămoşul nostru Adam a căzut chiar în rai, iar Lot s-a păzit în Sodoma…” (Grădina de flori duhovniceşti, pag. 151, trad. din ruseşte).

Miniciu Felix, zice: “La ce voi zidi eu biserică lui Dumnezeu, dacă lumea, pe care a zidit-o El, nu-L poate încăpea?” (Octav. c. 32).

Origen (Celsus III, 34), zice: “Noi nu voim nici biserici, nici statui pentru Dumnezeul nostru.” (Farrar, Primele zile ale creştinismului, vol. 1, pag. 176), notiţa 6).

Sf Maxim Mărturisitorul: “Dumnezeu nu locuieşte în temple făcute de mâini. El locuieşte într-o minte curată.” (Filocalia III, 115).

Sf Barnaba, zice: “Luaţi bine seama, pentru ca Templul Domnului să fie zidit în chip măreţ. Ascultaţi cum. Primind iertarea păcatelor şi nădăjduind în Numele Lui, ne-am înnoit, ca şi cum am fi fost făcuţi iarăşi de la început; pentru aceea în locuinţa noastră locuieşte cu adevărat Dumnezeu în noi.” (Epistola sf. Barnaba, cap. XVI).

.

După 50 de ani: Evanghelizare cu Franklin Graham în Seul, Coreea

 

 Sursa foto :  Franklin Graham facebook

Unicitatea Coreei

Este un mesaj pe care Franklin Graham l-a adus înapoi poporului coreean.
„Nu există nicio națiune în lume care să semene cu Coreea, dar toți banii și toată tehnologia nu umple vidul care există în inima omului”, a împărtășit el în timpul unei conferințe de presă la Seul.
„Oamenii caută și nici măcar nu știu ce caută, dar ceva lipsește… Doar Dumnezeu poate umple acel vid. Așa că am venit să predic doar un mesaj simplu despre dragostea lui Dumnezeu pentru poporul coreean și vreau ca poporul coreean să știe cum poate avea o relație personală cu Dumnezeu prin credința în Fiul Său, Isus Hristos.”
„Coreea a fost o țară predominant budistă, cu o puternică influență budistă în cadrul înaltei societății, al guvernului și al clasei politice. Cu toate acestea, după evanghelizare de acum 50 de ani, oamenii au început să vadă impactul pozitiv și beneficiile creștinismului. A existat o mobilizare puternică a credincioșilor, iar biserica a devenit o forță majoră, peste 10% din populație fiind creștină, inclusiv mulți dintre liderii noștri din politică, afaceri și mediul academic. Oamenilor nu le este rușine de Evanghelie.”

                                                               Sursa foto : Franklin Graham facebook

Moștenirea spirituală a coreenilor

Kim a împărtășit că mesajul lui Graham adresat coreenilor în acea zi din 1973 a creat o moștenire spirituală care a persistat de-a lungul generațiilor în această națiune.

„Au fost înființate școli biblice și seminarii. S-a pus accentul pe o puternică predare a Bibliei și pe formarea ucenicilor. Și fiecare biserică a vrut să fie o biserică de extindere a misiunii. Astăzi, Coreea de Sud trimite mai mulți misionari decât orice altă țară, cu excepția Statelor Unite. Numai biserica noastră a construit 30 de biserici în Mongolia începând cu 1973”, a spus el.

„În același timp, etica pe care creștinismul îi învață pe oameni – să muncească din greu, să fie cinstiți și să fie smeriți – cred că a influențat dramatic forța de muncă coreeană, iar economia noastră a crescut foarte rapid. Este un miracol.”

Billy Graham a spus-o cel mai bine: „Adevărata poveste a evanghelizărilor nu se află în marile coruri, în miile de participanți, nici în sutele de solicitanți care sunt consiliați. Adevărata poveste este în schimbările care au avut loc în inimile și viețile oamenilor.”

Sursa: CBN News

                                                                      Sursa Fox news 

Rev. Franklin Graham impreuna cu Dr. Billy Kim, care a servit ca interpret pentru tatăl său, Billy Graham, în urmă cu 50 de ani. Kim este președintele Companiei de Radiodifuziune din Orientul Îndepărtat - Coreea, fost președinte al Alianței Mondiale Baptiste și fost pastor al Bisericii Baptiste Centrale Suwon din Coreea. (Asociația evanghelistică Billy Graham)

                   .

                                                           

Sunt baptiștii descendenții lui Toma necredinciosul ?

 

Nu este nici un secret ca cultul baptist are o doctrina destul de rigida , in comparatie cu penticostalii cel putin. Un baptist dogmatic respinge darurile spirituale, nu crede ca astazi mai pot exista vindecari miraculoase ca in primul secol, nu cred in profetii  sau darul vorbirii in alte limbi . Am intalnit si pastori care resping pana si marturiile celor care au trecut prin moarte clinica sau vedenii si au vazut raiul sau iadul apoi reveniti la viata au marturisit ca Dumnezeu le-a revelat aceste lucruri  pentru a marturisii oamenilor ca exista rai si iad . 

Surprinzator este ca chiar o parte dintre cei care au trecut prin astfel de experiente  au fost credinciosi baptisti, am sa dau doar doua exemple George Vruță si Gabriel Bărnuțiu . George Vruță marturiseste intr-un clip video ca a fost grav bolnav , cancer cu metastaze, a fost internat in spital unde a decedat, sufletul sau a iesit din trup si sa trezit intr-o alta lume, pe care el o numeste iadul.

 Acolo si-a adus aminte de Dumnezeu si a inceput sa strige Isus , Isus, apoi o raza de lumina a aparut in intunericul iadului si o mana la prins si la scos de acolo. La scurt timp sa trezit intors in trup in spital. In doua zile si-a revenit complet, boala terminala a disparul din trupul sau, medicii erau uluiti nu le venea sa creada ca au asistat la o minune. Revenit acasa sa decis sa se pocaiasca , botezandu-se  intr-o biserica baptista. Minunea sa produs datorita mamei sale care era pocaita practicanta , postea mult si se ruga pentru vindecarea sa fizica si spirituala.

Gabriel Barnutiu a avut deasemeni o marturie despre modul cum Dumnezeu la dus in lumea de dincolo , sufletul ia iesit din trup si a vazut iadul, apoi raiul, dupa care ingerii i-au spus sa se pocaiasca si sa trezit intors in  trup in spital  in Simleul Silvaniei. Revenit la viata nu se mai putea oprii din plans, sa pocait apoi intr-o biserica baptista.

Doctrinele cultelor sunt facute de oameni in timp de aceste experiente supranaturale vin direct de la Dumnezeu. Unii baptistii insa nu le cred si mai si jignesc uneori grosolan pe cei care au alte opinii dovedind ca nu au  Duhul Sfant si poate nici nu l-au avut vreodata.

Nu trebuie totusi sa generalizam, nu toti baptistii se comporta in acest mod  si eu spre exempu sunt baptist dar nu unul ingust dogmatic ci deschis spre orice revelatie care vine de la Dumnezeu.

Faptul ca ortodocsii pretind ca scoate omul din iad cu colacii si pomenile de la parastas par sa fie intradevar povesti naive, dar asta nu inseamna sa te fixezi pe ideea ca nimeni nu mai iese din iad, daca a  intrat adata acolo, astea sunt tot povesti dar din alta doctrina. Dumnezeu este suveran si atotputernic si poate face minuni .

 Dar nu doar baptisti candideaza pentru titlul de descendent a lui Toma necredinciosul, adventistii ravnesc si ei dupa acest titlu, ei respingand existenta sufletului nemuritor si chiar a iadului, cu asta dovedind ca sunt scufandati total  in erezii cumplite care pun in discutie dogme fundamentale din crestinismului .

Dogmatismul in exces te indeparteaza de adevar si nu-ti permite sa vezi suveranitatea lui Dumnezeu in toate aspectele vietii .

Update: Pentru ca am fost atentionat la comentarii de un habotnic indoctrinat ca jignesc baptismul comparandu-l cu Toma, nu este nici o jignire Toma a fost apostol al Domnului. Dupa cum se vede din imagine i sa desenat un cerc  (aura) pe cap, deci este considerat un sfant in biserica crestina , sa fi comparat cu un sfant este o onoare.

.   

 

Conferința Vertical - un ghiveci multicofesional

 

Canalul youtube "Vocea Crestinilor" cu sediul in Austria si-a facut un obicetiv din a aduna laolalta pe toti romanii neoprotestanti din Europa intr-un ghiveci multiconfesional. Denominatiunea nonconfesionala Harvest infiintata de pastorul Cristian Barbosu iese din nou in evidenta si cu sprijinul lui Ciprian intr-o conferinta pentru pastori pe tema relationarii cu tinerii problematici din biserici. Pastorul Barbosu el insasi cu un istoric "rebel" care a iesit din cultul baptist pentru a-si crea o grupare crestina moderna dupa model american, pe principii libertine.  A ademenit in primii ani de activitate tineri din toate cultele dar mai ales de la baptisti si i-a "teleportat"  la Harvest , termenul  "verical" fiind imprumutat tot de cultul mama de peste ocean. Ultima isprava de rasunet de la Harvest-ul aradean  fiind iniatiativa de a prezenta campionatul mondial de fotbal pe ecranul mare din biserica. Totul pentru a atrage oameni cu orice pret in "biserica" care dupa atatea inovatii .....

Cu toate aceste sunt pastori precum Samy Tutac care participa cu entuziasm la conferinta organizata de Barbosu, ceea ce ne face sa presupunem  ca si biserica baptista "Providenta" din Timisoara, doreste sa invete din experienta de "succes"  de la Harvest pentru a cucerii tineretul folosind toate metodele posibile după cum ne-a invatat  Rick Warren, cel care a introdus rock-ul in bisericile americane.

Pentru "sefu" de la "Vocea Crestinilor" nu exista biserici conservatoare si libertine, culte baptiste, penticostale sau nonconfesionale , el incearca sa faca un ghiveci din toate , sustinerea financiara este tot ce conteaza. Si pana acum a avut succes adunand pastori si zeci de mii de admiratori la programele sale iar afacerea pare sa progreseze.

Vezi și Proorocul ghicitor 

.

PROROCUL GHICITOR - Misiunea de la Suceava