În timpul regimului comunist în România bisericile ''de pocăiți'' erau destul de puține ca și cele ortodoxe de altfel, politica partidului comunist era de a accepta formal dreptul la credință dar concomitent se străduiau să limiteze cât mai mult numărul de credincioși prin idoctrinare ateistă dar și prin limitarea numărului locașuri de cult. Acestea era de obicei case de locuit transformate în case de rugaciune, pentru modificări aduse construcției era necesară însă aprobare de la autorități care uneori se obținea cu dificultate. Autorizarea infințării unui lăcaș de cult nou era și mai greu de obținut. Lăcașurile de cult erau de obicei pline în special la evenimente precum botezul când se adunau credincioși din tot județul uneori chiar de la confesiuni diferite. Deși condițiile nu erau prielnice comparativ cu cele de azi, numărul de persoane care se botezau era mai mare decât în prezent.
Botez la Biserica Baptistă nr. 1 Sibiu în anul 1974În ianuarie exista o săptâmână de rugăciune ecumenică la care membrii unei biseici baptiste de exemplu se deplasau la biserica penticostală pentru un serviciu comun de rugăciune, în fiecare zi se mergea la altă biserică. Se pare că acest obicei a râmas în zona de vest a țării până în prezent. În bisericile baptiste existau de obicei coruri care interpretau imnuri tradiționale din repertoriu internațional, la fel la Creștini după Evanghelie , la penticostali erau cântări specifice cultului penticostal .
Existau în unele biserici mai mari și formații de tineri care cântau cu instrumente muzicale respectiv cu 2-3 chitări electrice și orgă , pe alocuri erau formații de mandoline , nu existau tobe în nici o biserică neoprotestantă, fiind considerate nepotrivite pentru a fi folosite într-o biserică. Pe alocuri existau și fanfare dar tot fără tobe , mai ales în Transilivania.
Formația muzicala Evanghelic în Biserica Penticostală ''Vestea Bună'' Someșeni în anul 1988.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu