Mișcarea " Oastea Domnului" - "pocăiții" ortodocși

Casa de rugăciune - asemănări și deosebiri între pocăiții ortodocși și cei neoprotestanți 

Cam așa arată o "Casă de rugăciune" a mișcarii "Oastea Domnului"  respectiv cea din Galați , asemanatoare in multe privințe unei biserici de dimensiune-mica/ medie de la neoprotestanți. Ținuta femeilor este asemănătoare celor din unele biserici penticostale (capul acoperit, fără machiaje , cercei, bijuterii ) și cântările sunt în parte asemănătoare  . 

Ceea ce deosebește însa radical "Oastea Domnului" de bisericile neoprotestante este acea parte a doctrinei care imita într-u totul pe cea din BOR, inclusiv închinarea la moaște și cam toate celelalte practici ale bisericii ortodoxe respinse de protestanți . Poate părea ciudat pentru unii cum poți să fi și pocăit și ortodox în același timp dar preotul Iosif Trifa din Sibiu  a reușit această inovație în anul 1923 observând probabil ce se întâmplă la neoprotestanți și dându-și seama că biserica ortodoxă sa îndepărtat mult de la Scriptură a încercat să facă o corecție. Dar  în final sa dovedid că ortodocșii tradiționali nu se simt prea atrași de această mișcare din moment ce numărul membrilor Oastei  este probabil in jur de 1% din ortodocși (deși nu există nici o statistică oficială din moment ce membrii mișcării se declară tot ortodocși ca și ceilați care aparțin formal de cultul BOR) .

 Diferența ce o putem întîlnii intre doctrina Oastei comparativ cu cea a BOR este: pocăința ca fiind o condiție esențială pentru mântuire și nașterea din nou care  este la fel de importantă  dar ignorată sau chiar negată de mulți preoți ortodocși influenți. Nașterea din nou  apare în bibliie catolice și protestante dar in cea ortodoxă este tradus cu "naștere de sus" și nu "din nou" în traducerea sinodală  (Ioan 3: 1-13). Din cauza acestor diferențe ( dar și caterisirii preotului invator Iosif Trifa) "Oastea Domnului" a fost exclusă din BOR 1948  fiind considerată de autoritățile comuniste ca sectă ilegală (alături de "Martorii lui Iehova")  dar reprimită în cultul ortodox după Revoluție.

 Ortodocșii inclusiv cei de la Oaste cred că numai religia ortodoxă este "cea dreaptă"  si  atunci de ce a fost nevoie de o corecție să apară această reformă acceptată doar de unii dacă aripa tradițională era credința dreaptă ? Cum poate fi o credință "dreaptă" dacă nu este după Scriptură 100%. Și să  ne amintim că corecția este doar parțială , mai rămâne problema spinoasă a cultului Mariei și sfinților considerată de protestanți idolatrie .