Semne și minuni

Mulți aleargă astăzi după semne, după minuni, după senzațional. Conferințe profetice, școli de vindecare, titluri de „apostoli”, „profeți” sau „vindecători”.

Dar o biserică zidită pe semne și minuni se clatină atunci când semnele lipsesc.

De cele mai multe ori nu vorbim despre adevărate semne și minuni ale lui Dumnezeu, ci despre imitații.

Spectacole, emoții și manipulări care nu au legătură cu lucrarea autentică a Duhului Sfânt.

Dacă ar fi cu adevărat semne și minuni, am putea spune: „Dumnezeu este la lucru.”

Dar ce vedem deseori sunt încercări de a demonstra, de a atrage oameni, de a ridica un nume omenesc. Iar aceste imitații nu aduc transformare și nu formează caracter.

Semnele și minunile nu sunt fundamentul, ci roadele. Ele nu se caută, ele urmează.

Când cauți semnele, ajungi să le imiți. Când cauți Cuvântul, semnele apar natural.

Adevăratele semne se nasc dintr-un caracter transformat după chipul lui Hristos.

Mulți au ales scurtătura. Mulți pun lideri pentru carismă sau imagine, nu pentru caracter.

Așa apar profeți pe bandă rulantă, apostoli pe bandă rulantă, vindecători pe bandă rulantă… dar oamenii care poartă chipul lui Hristos rămân în umbră.

De aici vin și căderile vizibile: lideri prinși în bani, sexualitate, mândrie.

Unii folosesc Cuvântul pentru condamnare. Alții pentru câștig personal.

Staulul a devenit fermă, păstorii s-au transformat în fermieri, iar oamenii în resurse.

Oamenii îi urmează orbește, dar când vine testul, se arată natura umană, nu caracterul lui Hristos.

Căderile lor au distrus comunități și au făcut mulți oameni să refuze să mai aibă de-a face cu Dumnezeu.

Cum alegem liderii? Cum îi punem în poziție? Ei ar trebui să reflecte imaginea lui Hristos, dar cei mai mulți reflectă imaginea lumii.

Pavel l-a avertizat pe Timotei: să nu pună în slujire pe cineva abia întors. Lipsa maturității deschide ușa celui rău. Totuși, titlurile se dau repede, iar caracterul lui Hristos rămâne pe plan secund.

Cuvântul a fost înlăturat pentru că cere timp, cere plată, cere jertfă.

Pentru a fi modelat de Cuvânt trebuie să te pui pe altar. Pentru a trăi Cuvântul trebuie să mori pentru tine.

Isus nu a spus: „Pe semne și minuni voi zidi Biserica Mea.”

El a spus:

„Pe această piatră – pe revelația că Hristos este Fiul Dumnezeului Celui Viu – voi zidi Biserica Mea.”

Această revelație produce caracter. Transformă viața.

Și dintr-un caracter format în Hristos vin semne și minuni curate, care Îl înalță pe El, nu pe om.

Isus a avertizat: „Mulți Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, n-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi minuni în Numele Tău? Atunci le voi spune: Niciodată nu v-am cunoscut. Depărtați-vă de la Mine.”

Semnele și minunile, luate singure, nu confirmă că suntem copiii Lui.

„După roade îi veți cunoaște.”

Nu pe oricine, ci pe profeți, pe lideri, pe cei care dau direcție poporului.

Roadele nu au de-a face cu semnele și minunile, ci cu caracterul schimbat.

Cu Cuvântul trăit.

Cu acel moment când nu te vede nimeni.

Când nu ești pe scenă.

Când nu-ți tragi cuvântul înapoi.

Când folosești Cuvântul pentru ridicare, nu pentru câștig.

Când pui viața celui de lângă tine mai presus de viața ta.

Când alegi altarul și mori ca să trăiești pentru Împărăție.

Adevăratele semne nu clădesc nume de lideri, ci Îl înalță pe Hristos.

De aceea:

Nu-ți clădi viața pe senzațional.

Pune-ți viața pe piatră, pe Hristos, Fiul Dumnezeului Celui Viu.

Lasă Cuvântul să-ți formeze caracterul.

Caută Cuvântul și vei primi și semnele. Dar toate ca rod, nu ca fundament.

Dacă ești pe Hristos, te va costa totul.

 

 

 

sursa: facebook- Bogdan Chelaru