marți, 17 februarie 2026

Educația religioasă în școli s-a dovedit benefică sau dimpotrivă ?


 Ora de religie în școli a fost privită cu speranță și mult entuziasm în 1990 când pentru prima dată sa pus în discuție introducerea dișciplinei religie în școli . Pastorii și preoții au fost cei mai entuziaști de perspectiva de a se preda religie în școli , pe lângă altele și pentru că mai apărea un post destul de bine plătit în afară de cel de la biserică. 

În ce privește modul de predare al religiei în școli este discuabil, fiecare părinte este liber să își dea coplilul la un profesor care repezintă un anumit cult preferat. E greu de spus totuși ce se întâmplă cu copii care apațin de un cult minoritar . Dacă un număr mic de 2-3 copii aparține de un cult cum poate angaja școala un profesor pentru un număr  atât de mic de copii ? 

În cei privește pe ortodocși este clar preoții predau la școală doctrina ortodoxă nu biblia, practic ei sunt de mici îndoctrinați cu religia părinților pentru ai apropia mai mut de BOR . Sunt de mici inițiați în tradițiile religiei strămoșești , li se fixează niște tipare de gâdire care îi va putea împiedeca mai târziu să cunoască adevărul Scripturii fără prejuecăți. Sunt ''efectele adverse'' ale orei de religie.

Pe e altă parte ora de religie în forma actuală s-a dovedit că a avut un impact  aproape zero în a feri de ispitele lumești așa că în clasele mai mari 8-9-10 mulți din ei deja se apucă de fumat , discoteci,  relații intime nepermise , droguri și tot ce oferă plăcerile lumii.

 Pentru foarte puțini  în mică măsură se poate observa un impact al predării religiei pentru că la ora de religie s-a predat dogmele religiei părinților (să cunoască și să venereze sfinții ) și nu Scriptura.  

 Un singur scurt exemplu de comportament într-o clasă de școală unde s-a predat ani la rînd religia ortodoxă sau catolică . Înainte de 1989 când nu se pomenea cuvantul religie în școală astfel de scene erau total de neimaginat , erai exmatriculat și ajungeai direct la școala de corecție ! În comunism profesorul putea lovi elevul și nu aveai la cine să-l reclami , acum este invers.

 

                                               

                                                  

                                            

                                                  

 

   

 

 

 

luni, 9 februarie 2026

Iudaizatorii - instrumentele și dansul în biserică

 


 Închinarea în biserica primară 

  Textul Noului Testament cât și istoria creștinismului ne descriu închinarea în biserica din primul secol și cele care au urmat ca fiind una simplă: presbiterul bisericii citea un text din Scrierile apostolilor , rostea o cuvântare (predică) la acel subiect apoi credincioșii se rugau  și eventual cântau împreună câteva cântări creștine inspirate.

  „Cei bogați dintre noi poartă de grijă săracilor; trăim o viața de strînsă părtașie si pentru tot ceea ce avem binecuvantăm pe Făcătorul nostru prin Isus Christos, Fiul Său si prin Duhul Sfant. În ziua care se cheamă “Duminica”, ne adunăm împreuna intr-un loc anumit înainte de răsaritul soarelui si citim cat ne îngăduie timpul din “memoriile apostolilor” și din scrierile profeților. Apoi, cînd se oprește cel ce citește, prezbiterul ține o cuvîntare în care ne îndeamnă să trăim conform cu lucrurile frumoase pe care le-am auzit. Ne ridicăm apoi toți la rugăciune și cum am mai spus, cand sfîrsim rugăciunile, sunt aduse pîinea, vinul ai apa. Cel ce prezidează, dupa priceperea sa, se roagă atunci si multumește lui Dumnezeu, iar restul celor adunati spun: Amin” .

Scurt fragment din „Apologetica -Închinarea in Biserica primară „- anul  150 -autor  Iustin Martirul''

 În primele secole ale creștinismului , se foloseau cântări inspirate din psalmi dar fără instrumentație. Primele instrumente apărute prin secolul II erau cele cu coarde precum hatfa.

 Deși primele biserici creștine din primul secol au fost formate din evreii totuși evreii respectivi nu au întrăznit să urmeze tradiția lor și să introducă instrumente în biserică tocmai pe motivul că biserica trebuie să fie un loc sacru și nu de diverisment.  

Începând cu secolul IV în biserica creștină a început să se simtă influența religiei și tradițiilor iudaice, mai ales în Orient . Primul care a făcut referire la aceste influențe a fost arhiepiscopul de Constantinopol numit Ioan Gură de Aur . Această influență sa simțit atât în teologie dar mai ales în muzică evreii doreau să aducă muzica și manifestările evreiești în biseică dar arhiepiscopul s-a opus vehement și a dat reguli clare referitoare la muzică în biserică care au râmas valabile până în ziua de astazi în bisericile traiționale. Aceste reguli interziceau folosirea instrumentelor sau orice altă manifestare care puteau face din lăcașul sfânt, sală de spectacol. 

                      Evreii ultrareligioși iubesc muzica dansul și diverismentul

După cum se știe evreii întodeauna au iubit divertismentul, muzica și dansul, de aceea liderii Bisericii s-a opus iudaizatorilor creștinismului. Creștinismul și iudaismul (religia mozaică) sunt religii diferite, creștinismul este superior iudaismului pentru că creștinii au Duhul Sfânt și nașterea din nou.

     Până în secolul XX  în toate bisericile creștine s-au păstrat aceleași reguli în privința muzicii și instrumentelor cu excepția orgii care a fost întrodusă în biserica catolică în secolul VIII, și acceptată oficial în secolele  IX. X . Bisericile luterane de asemeni au acceptat orga ca instrument pentru acompanierea imnurilor religioase, bisericile reformate au fost mai reticente dar în final au acceptat folosirea  orgii în lăcașul e cult. 

    La neoprotestanți orga a fost singurul instrument acceptat până în secolul XX în Europa și America.  În perioada comunismului s-a introdus în România și fanfara cu instrumente de suflat dar fără tobe.

 Chitările electrice și tobele au fost introduse prima dată în SUA în anul 1965 odată cu apariția mișcării pop Jesus movement, odată cu tobele s-au introdus așa numită muzică creștină contemporană CCM, care conținea toate stilurile muzicale lumești pop, rock, rap, jazz etc. După 10-15 ani majoritatea bisericilor liberale care au acceptat stilul contemporan s-au trasformat în cluburi religioase...În același timp a apărut și dansul în bisericile americane cu închinare contemporană. 

 Existau în bisericile neoprotestante din România în perioada 1980-1990 câteva formații muzicale compuse din 2 chitariști și un organist (fără tobe) precum ''Evanghelic'' .


 După anul 2000 au apărut tobele și în biseicile neoprotestante din Romania, iar în biseicile carismatice s-a introdus pe lângă muzică CCM și dansul.  

Bisericile creștine istorice s-au menținut pe linia de plutire atâta timp cât au existat reguli clare în privința instrumentelor folosite în biserică adica timp de 2000 de ani ! 

Atunci  când la neoprotestanți s-a adaugat și tobe și stiluri muzicale asemănătoare cu cele din lume bisericile și-au pierdut caraterul sacru transformându-se în cluburi religioase , avem o mulțime și în România și se înmulțesc în continu. (BBSO, Profides, Deo Gloria etc.) .

                                               

                                                    Biserică club din SUA
 

 În bisericile neoprotestante acolo unde s-au introdus toate instrumentele la presiunea iudaizatorilor s-a ales praful de bisericile respective în decurs de 10-15 ani maxim.

     Cei care împing biseicile np în direcția divertismentului citându-l pe David (cel care a trăit cu 1000 de ani înainte de Hristos)  sunt mai ales tinerii pe motiv că dacă conducerea bisericii nu acceptă tobe , chitări electrice muzică ritmată tinerii păresesc biserica respectivă. Și așa se ajunge la modermizări care în final vor distruge bisericile respective transformându-le în cluburi religioase.

  

 sursa :https://crestinism-autentic.blogspot.com/2026/02/iudaizatorii-instrumentele-si-dansul-in.html

 https://muzicacrestinanet.wordpress.com/

 

 

duminică, 8 februarie 2026

Creștinii atrași de extremismul naționalist demascați de pastorul Samy Tuțac


 Creștinii care susțin extremiști, de stânga sau de dreapta și se aliază cu aceștia, îndepărtează creștinismul din ce în ce mai mult de etica și învățăturile lui Isus. Ceea ce frapează nu este atât faptul că tot felul de extremiști folosesc versete din Biblie în videoclipurile lor promoționale, cât faptul că sunt creștinii care cred că aceștia fac lucrarea lui Dumnezeu.

Nu este prima dată în istorie când se întâmplă așa ceva. În anii 1920, în cadrul Bisericii Evanghelice Germane a apărut o mișcare care îl susținea pe Adolf Hitler. Deutsche Christen - sau "creștinii germani" - au promovat ideea unui Isus "eroic", chiar a unui Isus arian, care a luptat împotriva influenței evreiești în viața germană.

România din 2026 nu este Germania din 1936; departe de aceasta. Dar ar fi o greșeală să pretindem că mișcările politice extremiste de la noi (AUR, SOS, POT), care nu sunt (încă) la fel de malefice ca nazismul, nu pot avansa în continuare scopuri sinistre. Până acum s-au dovedit a fi niște trădători și profitori cu reflexe dictatoriale pronunțate.

Un număr mare de creștini români - nu doar creștini culturali, ci și din cei care participă cu credință la biserică, la grupe de studiu biblic și la adunări de rugăciune - preferă un Isus după chipul lui Georgescu și AUR în locul adevăratului Isus. Totuși, puțini dintre ei ar spune acest lucru în mod explicit, deoarece disonanța cognitivă ar fi prea tulburătoare.

Este destul de revoltător să vezi zeci de mii de creștini care validează o mișcare politică condusă de un șarlatan malign - care este condus de ură și înclinat spre dezbinare, care recită din desene animate și minte fără să clipească și care adoră să fie adulat de mase de oameni manipulați cu discursuri preluate copy paste din filme sau din discursurile unor lideri extremiști din trecut

 Sursa Facebook - Samy Tuțac